Parohia Timiș se află la periferia orașului Brașov (între Brașov și Predeal), între Masivul Postăvarul la nord, Masivul Piatra Craiului la est și Platforma Predealului la sud-vest, la o altitudine de 700 m la intrarea în parohie (zona Dâmbul Morii) și 850 m la ieșirea din parohie spre orașul Predeal (Timișul de Sus), fiind traversată de râul Timiș, de la acest râu trăgându-se și numele acestei parohii.
Parohia este o parohie tânără, înființată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Antonie Plămădeală, având autorizația de funcționare din data de 28 ianuarie 1998. Ea are în cuprinsul său trei biserici:
1. Dâmbul Morii – Biserica ,,Sfinții Părinți Ioachim și Ana”, primul hram, și ,,Sfântul Ierarh Andrei Șaguna și Sfântul Arhidiacon Ștefan”, al doilea hram.
2. Timișul de Jos – Biserica ,,Sfinții Ierarhi Nicolae și Calinic”, primul hram, și ,,Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul”, al doilea hram.
3. Timișul de Sus – Biserica ,,Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”, primul hram, și ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, al doilea hram.
Parohia Dâmbul Morii
Biserica
,,Sfinții Părinți Ioachim și Ana” și
,,Sfântul Ierarh Andrei Șaguna și
Sfântul Arhidiacon Ștefan”
Prima dintre cele trei biserici, și anume biserica din Dâmbul Morii, a fost construită între anii 2002-2008, în anul 2008 s-a dat în folosință subsolul unde se slujește și astăzi. Biserica este construită din cărămidă și izolată pe exterior cu vată bazaltică, peste care s-a aplicat tencuială decorativă, zugrăvită în alb, având niște lăsate, de jur-împrejur, pentru a fi pictate. Acoperișul este din schelet de lemn tratat (ignifugat), peste boltă s-a turnat un strat izolator și vată minerală, apoi a fost acoperită cu tablă de cupru.
În interiorul subsolului s-a pus gresie, s-a confecționat mobilier bisericesc, plus catapeteasmă, încălzirea făcându-se cu ajutorul unei centrale termice pe lemne.
Timișul de Jos
Biserica
,, Sfinții Ierarhi Nicolae și Calinic” și
,,Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul”
A doua biserică, cea din Timișul de Jos, a fost prima biserică din parohie în care s-a slujit Sfânta Liturghie, în anul 2003. Se construiește între anii 2000 și 2003 din cărămidă, izolată cu polistiren, peste care s-a aplicat tencuială decorativă, și zugrăvită în alb. Acoperișul este alcătuit din schelet de lemn, bolta acoperită cu vata minerală, apoi acoperită cu tablă zincată.
În interior s-a turnat șapă, s-a tencuit, s-a pus parchet, s-a făcut mobilier bisericesc, inclusiv catapeteasmă.
Timișul de Sus
Biserica
,,Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” și
,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”
A treia biserică, cea de la Timișul de Sus, a fost construită între anii 2000 și 2007 din lemn, stil maramureșan, acoperită cu șindrilă și dotată în cea mai mare parte cu tot ce este necesar pentru slujbe; probabil va fi și cea care, cu ajutorul lui Dumnezeu, va fi prima sfințită. Este și aceasta dotată cu mobilier bisericesc, executat din lemn de tei, și este încălzită cu ajutorul unei centrale termice pe lemne.
Toate cele trei biserici sunt accesibile din DN1.
În această parohie a slujit părintele Laurențiu Milotoiu între anii 1999 și 2009, iar din anul 2010 până în prezent, părintele Constantin Neagovici.
Cimitirul este amplasat pe un loc unde se află un mormânt ce datează din anul 1870 și unde s-ar fi aflat înmormântați, într-o groapă comună, ostași din al Doilea Război Mondial, spun locuitorii mai vechi din zonă. Acest lucru este de crezut pentru că Timișul de Sus a aparținut din 1876 Comitatului Brașov din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon. Tratatul prevede stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. În perioada interbelică, localitatea a aparținut administrativ-teritorial județului Brașov. Până în 1918, aici era punctul de trecere a frontierei Timiș-Predeal, între Austro-Ungaria și Regatul României. Săpăturile arheologice au scos la iveală că zona a fost locuită încă din timpuri străvechi. Arheologii au descoperit, în anul 2007, la 200 m de DN1, în pădure, la o altitudine de 800 m, o cetate cu șanț, bermă, zid și bastion datată din epoca medievală.
Sursă text: Protopopiatul Ortodox Român Prejmer-Săcele, Monografie, Editura Andreiana, Sibiu, 2021
Surse foto: Protopopiatul Ortodox Român Prejmer-Săcele, Monografie, Editura Andreiana, Sibiu, 2021 și fotografii de la credincioși