Unele surse indică existența în secolul al XV-lea a unui drum rudimentar de-a lungul Timișului, pe care se transporta piatră excavată din versantul sudic al masivului Piatra Mare, gresie din care s-a construit Biserica Neagră din Brașov.
În timpul războiului ruso-turc, s-a trasat și s-a construit un drum mai important care să faciliteze trecerea trupelor austriece spre București. Între 1846–1851 sunt efectuate primele măsurători și studii premergătoare construirii actualei șosele, lucrările încheindu-se în 1854 sub conducerea inginerului Carol Gartner. În anii 1970 era încă menționată prezența unui monument ridicat în 1852 „în amintirea inginerului-șef Carol Gartner, întemeietorul acestei șosele, din partea lucrătorilor săi recunoscători“. Monumentul era situat între cabana „Cotul Donului“ și Cimitirul Eroilor, într-o curbă pe partea stângă în sensul de urcare.
Șoseaua Predeal–Brașov a fost asfaltată în 1933, fiind primul drum asfaltat din România.
Linia ferată București–Predeal este dată în exploatare în anul 1878, iar un an mai târziu linia se extinde până în Brașov. Trenurile prevăzute în orar aveau plecarea din Brașov la ora 7:30 și sosirea în București la ora 21:30. Mersul trenurilor specifica: „La Predeal se oprește trenul 35 de minute, iar la Sinaia este o zăbavă de 4 ceasuri…“.
PREDEAL
Este orașul situat la cea mai mare altitudine din țară (1.038 m). Cuprinde localitățile Timișul de Sus, Timișul de Jos, Dâmbul Morii și Pârâul Rece.
Predealul a luat ființă ca localitate după 1850. Dovezile arheologice arată însă o locuire a zonei încă din perioada 1.000–850 î.Hr. Primele construcții apar la începutul secolului al XVIII-lea, când este semnalată existența unui han la gura râului Râșnoava. Pe la 1870 apare încă un han, la gura râului Puriștoaca, iar apoi a „hanului lui Ruja“. În 1744 este construit un schit din lemn care este distrus de flăcări în 1788 în timpul luptelor dintre domnitorul Nicolae Mavrogheni și trupele austriece.
În 1884, Predealul devine comună, incluzând localitățile Azuga, Bușteni și Poiana Țapului.
Surse: Brașov, Monografie, Editura Sport-Turism, București 1981; Brașov, Ghid turistic al județului, București 1974;